Dor'El

Cu toţii îl cunoaştem pe Dorel: el este personajul incontestabil al existenţialului nostru de zi cu zi. Invăluit într-un mister de nepătrus, "fără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavînd nici început al zilelor, nici sfîrşit al vieţii",[1] Dorel este omniprezent: el poate fi "aici" ori "niciunde" şi "loveşte" "când" şi "unde" te aştepti mai puţin. Harnic din cale-afară, Dorel este veşnic ocupat cu lucruri deosebit de importante, asigurând bunul mers al lumii întregi. Mânat întotdeauna de cele mai bune şi sincere intenţii, Dorel este un exemplu desăvârşit în toate cele:  iubeşte pe toată lumea, este binevoitor, perseverent, răbdător, vrea neapărat să "ajute" şi să făptuiască “binele” cu orice chip. Bun "la toate" şi util la nimic, Dorel apucă straşnic cazmaua-n mână şi-şi îndeasă mai abitir fesul pe ochi: o lovitură "măiastră" rezolvă tot ce nu era încă rezolvat aiurea prin Univers! Lui Dorel i-ar fi placut să fie bine... dacă n-ar fi fost să fie rău!

La început -ni se zice- Dumnezeu a făcut şi a dres, şi toate erau bune şi frumoase; bine intenţionat, dar mai presus de toate sincer şi săritor, Dumnezeu a considerat că e de datoria Sa să ne facă tuturor “bine” cu de-a sila. Aşa se face că “Dor'El” cel priceput la toate a lovit pe neaşteptate, şi toţi ne-am "pricopsit" c-un blestem de moarte şi-un mormânt răcoros. Tocmindu-se la sfat divin “Dor'El” S-a legat cu jurăminţi să dreagă putina: îşi va răscumpăra "zidirea", va mântui "făptura" şi va îndrepta nedreptatea făcută ghemului de lut! Cu cazmaua-n mana şi cu fesul îndesat pe ochi, plin de intenţii măreţe şi sincer fără de pereche, “Dor'El” alege să facă, să dreagă şi să intervină salvator: o lovitură măiastră de cazma, şi... a treia parte din "ceruri" rămâne pe întuneric, iar Omul devine un fugar! Profund dezamăgit -dar mai ales neputincios- “Dor'El” se lamentează pasional: “De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut!"[2] "De câte ori n-am vrut..." dar... n-a fost să fie! “Dor'El” ne-ar fi urat de bine... dacă nu ne-ar fi urat de rău!

P.S. Dorel e inevitabil. Dor'El însă, este inacceptabil!

---

[1] Evrei 7:3  

[2] Matei 23:37