Asa cum stim cu totii, Isus este
intruparea lui Dumnezeu, adica Dumnezeu facut Om sau “Omul Dumnezeu”: un
dumnezeu-sui-generis cu drepturi depline, incoronat in Cer si adorat pe Pamant[1].
Asa ne invata Scriptura, Traditia, Evanghelia si Biserica. Nu exista coltisor
in Univers, nici ungher ascuns in mintea omului, care sa nu fie “plin” de
cunostinta genezei lui Isus nascut din Tatal androgin –un batranel[2]
bonom, incaruntit inainte de vreme de necazul patimit cu stirpea umana. Mai de
moda veche, Dumnezeu Tatal umbla invesmantat cu o panza de in alb incinsa la
brau[3],
de sub a carei maneca rasare o mana batrancioasa cu un deget civilizator[4].
Ochii ageri si cautatura lor apriga ne descopera un dumnezeu mai mult Om decat
Zeu, mofturos si capricios, cu ifose greu de inteles ori satisfacut. Vorbitor
de multe limbi, Dumnezeu glasuieste fluent in toate dialectele pamantului[5],
iar cuvantul lui e vorba-nteleapta[6],
susur bland[7] cu iz de
Lege pentru toti; contemplandu-L ai senzatia ca e acolo de cand lumea,
atemporal, un colt de vesnicie ratacit in furtunosul de “acum” si “aici”.
Cu toate acestea nu este mai putin adevarat ca
“Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu”[8],
iar cine spune ca L-a vazut mincinos
este, şi adevărul nu este în el. Aceasta
declaratie axiomatica a Bibliei este la fel de importanta in esenta ei ca si
alte declaratii esentiale, cum ar fi “Dumnezeu
este Unul singur”[9],
sau “Dumnezeu este Dragoste”[10].
Cu toate acestea, religiosii de pretutindeni au izvodit, si continua sa urzeasca,
descrieri amanuntite ale Celui care prin definitie este si ramane ascuns[11],
inaccesibil priceperii si intelegerii noastre.[12]
Urmand aceleiasi indrazneli hulitoare, religiosii rup frontierele bunului simt,
pretinzand ca stiu ce gandeste Dumnezeu
si care este Vointa lui pentru oameni.
Ca si cand l-ar avea la degetul lor cel mic, religiosii regurgiteaza scripturi,
teologii si doctrine potrivite cu eggo-ul lor grobian. Un lucru insa trebuie
subliniat si afirmat raspicat: dupa cum si-au
inventat infatisarea unui dumnezeu, tot astfel si-au inventat si vorbele lui, vorbe pe care au incercat sa le impuna
celorlalti drept Vointa Divina, spre
folosul pantecului, buzunarului si poftelor lor cele multe si scarboase.
[1]
Filipeni 2:10 pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi
al celor din ceruri, de pe pămînt şi de supt pămînt,
[2]
Daniel 7:9 un Îmbătrînit de zile
a şezut jos. Haina Lui era albă ca zãpada, si pãrul capului Lui era ca niste
lînã curatã.
[3] Daniel
10:5 îmbrăcat în haine de in, şi
încins la mijloc cu un brîu
[4] Exod
31:18 table de piatră, scrise cu
degetul lui Dumnezeu.
[5]
Fapte 2:6 Cînd s'a auzit sunetul acela, mulţimea s'a adunat şi a
rămas încremenită; pentrucă fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
[6]
Proverbe 8:22-31 Domnul m'a făcut
cea dintîi dintre lucrările Lui (…) Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de
faţă (…) eu eram mesterul Lui, la lucru lîngã el, şi în toate zilele eram desfătarea
Lui.
[7] 1
Imparati 19:11-12 Şi iată că Domnul
a trecut pe lîngă peşteră (…) un susur blînd si suptire.
[11]
Iov 23:9-10 Dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la
apus, nu -L găsesc: dacă are treabă la miazănoapte, nu -L pot vedea; dacă se
ascunde la miazăzi, nu -L pot descoperi.
[12] 1 Corinteni 2:9 Dar, după
cum este scris: ,,Lucruri, pe cari ochiul nu le -a văzut, urechea nu le -a
auzit, şi la inima omului nu s'au suit, aşa sînt lucrurile, pe cari le -a
pregătit Dumnezeu pentru cei ce -L iubesc.``
…Desi “nimeni nu L-a vazut pe Dumnezeu”, totusi, autorul inspirat al cartii Deuteronom (o fi Moise, o fi altul, pe mine chiar nu ma intereseaza) a vazut o mica parte din El – Sfantul Sau Deget, fiind surprins exact in momentul in care scria pentru poporul Sau (iar peste vreo 2000 si ceva de ani se va afla ca scria de fapt pentru intreaga lume) legea Sa cea Sfanta si Imuabila. La randul sau, Moise, “cel mai bland om de pe suprafata pamantului”, atat de bland incat a fost capabil sa pronunte NEMURITOARELE cuvinte: “Acum, dar, omorati pe orice prunc de parte barbateasca si omorati pe orice femeie care a cunoscut pe un barbat culcandu-se cu el; dar lasati cu viata pentru voi pe toti pruncii de parte femeiasca si pe toate fetele care n-au cunoscut impreunarea cu un barbat” (Numeri 31:17-18), a vazut si El doar Sfantul Spate al Marelui Domn IHWH... Se pare ca in conformitate cu logica inchinatorilor adevarati la Yahveh a nu-L vedea inseamna a nu-L vedea in totalitate, fiind permisa doar vizionarea anumitor parti ale trupului Lui… Daca in viata cea de toate zilele privesc un om din spate, oare chiar pot fi sigur 100% ca e el si nu e altul? Sau atunci cand privirii mele i se descopera doar un singur deget (sau hai sa fim ingaduitori – mai multe/toate degetele) al unei singure persoane, de unde atata siguranta ca e exact acea persoana si nu alta?... Si atunci de unde a dedus scriitorul inspirat al Deuteronomului ca acel deget care scria pe doua table de piatra este chiar al lui Yahveh si nu al altuia? Si cum de a reusit sa convinga de-a lungul timpului milioane de cititori ai Bibliei de o CERTITUDINE ATAT DE INCERTA?...
ResponderEliminarDraga Studentule,
EliminarNu ar trebui sa ne duca in eroare tertipurile marunte ale unor personaje atat de sinistre cum sunt cele biblice, indepartandu-ne atentia de la ceea ce este mult mai important decat existenta, veridicitatea sau corectitudinea relatarilor raportate in textul biblic. Singurul lucru care este cu adevarat important este MORALITATEA si ETICA celor relatate. Asa cum bine remarcai si tu, personaje de prima mana din biblie sunt descrise in termeni care i-ar califica la crime si atrocitati impotriva umanitatii. Ce pacat ca Dumnezeul suveran al Bibliei nu s-a ridicat niciodata la inaltimea unor valori morale suficient de puternice cat sa impiedice astfel de tragedii inutile. Nu te insela: e neinteresant ce a vazut Moise, sau ce a auzit Pavel. Important este ca rezultatul a fost intotdeauna unul dezastruos, un macel, o hotie sau, o minciuna perfida -dupa caz. Cat despre oameni, exista o expresie pe care o foloseste Flavius Josephus in ISTORIA RAZBOIULUI IUDEILOR IMPOTRIVA ROMANILOR cartea III pp 294 care zice: " ei au crezut ce le-a convenit lor plini de nevinovatie...". Asa sunt oamenii, cred ce le convine intr-o situatie sau alta, de obicei in situatii limita, asa cum este situatia fiintei umane fata in fata cu moartea. Sa le fie de bine... dar chiar se poate si altfel.
Am ajuns la concluzia ca in domeniul religios poti sa faci orice afirmatie, oricat de absurda si de ilogica nu ar parea, pentru ca oricum vei reusi sa strangi macar o mana de adepti in jurul tau. In sec. 20 s-au inventat doua concepte teologice total inexistente in cele 19-ce secole anterioare si anume RÂSUL SFANT si VÂNTURI SFINTE. 99,9% din crestinatatea contemporana califica drept blasfemiatoare aceste concepte, totusi, o RAMASITA, o mana de oameni sunt in dizarmonie cu cele 99,9%considerandu-le “adevar prezent”.
ResponderEliminarPermite-mi, draga Florin, sa-ti ofer in incheiere un citat superb din opera lui Polihronu, postata pe oxigen2.net, fostul tau coleg de la Andrews University, despre INSPIRATIA DIVINA:
“Duhul vorbeste, da’ nu de capu’ lui, ci cind si cum hotarim noi, prin vot (eventual la al treilea vot, cind, dupa rugaciuni intense, am ajuns la concluzia pe care o trasese de la inceput episcopul). Ca doar “duhurile prorocilor sint supuse prorocilor” (1 Corinteni 14:32) – mai ales unora dintre prooroci. Ei, ca sulurile alea inspirate citeaza ca inspirati autori pe care votul nostru inspirat nu i-a omologat ca inspirati e doar un alt detaliu nesemnificativ. Si tot asa.
Inca mai nasol, tot duhu’ asta insidios si vag ca dracu’, etern maleabil si contondent fix cit trebe, face sulurile la fel de adevarate in toate epocile si culturile. Sclavagismul e bun, ca a zis duhu’. Abolitionismul si drepturile civile sint bune, ca a zis duhu’. Sa arzi vrajitoare e bine, ca a zis duhu’. Libertatea de constiinta si expresie e buna, ca a zis duhu’. Genesa ne arata ca Pamintul are doar 6000 de ani, de la duhu’. Genesa vorbeste despre explozia cambriana, din acelasi duh. Femeia sa taca, zise duhu’. Sa turnam niste duh si peste pastorite, zise acelasi duh. Cezarul e de la duhu’, democratia parlamentara e tot de la duhu’. Si tot asa”.
P.S. Sa ai parte de un An Nou plin de satisfactii pe toate planurile!!!
Da! In planul religios se poate gasi justificare si sprijin pentru aproape orice gogomanie: crime, incest, fornicatie ordinara, ori hotie infama. In religie adevarul este in intregime schilodit in favoarea omniprezentei MINCIUNI. Trebuie sa intelegi ca doar asa s-au cladit TOATE RELIGIILE LUMII. Scopul intregului angrenaj nu este altceva decat pura MANIPULARE a mintilor celor care, din prostie sau intamplare proasta, tot casca gura la niste neispraviti care predica de pe la amvoane, cautand sa afle rostul lor pe pamant. Tocmai de aceea invit pe oricine lectureaza cuvintele acestea sa caute raspunsuri mai degraba inlauntrul lor decat in afara, ascultand mai mult de BUNUL SIMT decat de vreo scriptura prefacuta cu venin de bazilic. Si tie iti urez LA MULTI ANI, ca de altminteri tuturor lectorilor nostri! Ave, 2014!
EliminarNu stiu cum sa mă raportez la NT ,isus afirma ca cine la vazut pe el la vazut pe dumnezeu.Nu stiu greaca iar in original poate se poate sa fie alt inteles ,de atitea traduceri sa cam alterat adevaratul sens ,dupa cum am descoperit nu ar mai exista originalul .se pare ca ceva dubios e la mijlocsi asta de ceva vreme.Ce poti sa ne spuiin acest sens ,am inteles ca ai ceva cunostinte in acest domeniu.Bine inteles daca ai timp si dipozitipentru a ne lumina in intelegerea corecta asupra acestor teme.Cu respect si consideratie.
ResponderEliminarὉ ἑωρακὼς ἐμέ, ἑώρακεν τὸν πατέρα (Ioan 14:9) "Cine M'a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl" este o traducere corecta din punct de vedere gramatical. Acum, ca acest text il gasim doar in Ioan, aceeasi evanghelie in a carei introducere gasim niste concepte straine in totalitate de teologia iudaica, fiind impregnate de profunde influente gnostice, nu ne este de mirare sa gasim pus in gura lui Isus lucruri cel putin surprinzatoare, asa cum este aceasta pretinsa afirmatie a Tamplarului din Nazaret. Sa nu uitam ca aceasta evanghelie contine relatari care nu sunt sustinute de nici o alta sursa, nivelul contaminarii neputand fi controlat decat de un studiu comparativ al surselor foarte atent. Nu ma consider vreo autoritate ci mai degraba un novice intr-ale traducerilor biblice... insa argumentul suprem in analiza oricarei comunicari ramane efectul mesajului, rezultatul sau consecinta formularii acelei comunicari. In acest caz, pe langa contradictia primara, ireconciliabila cu textul mentionat de mine in postarea initiala, textul mai prezinta si alta serie de dificultati. Astfel, din aceeasi serie si tot in evanghelia dupa Ioan ni se spune ca "Eu si Tatal Una suntem" Ioan 10:30. Cei mai multi teologi au inteles de aici ca este vorba despre o afirmatie explicita a Trinitatii si ca, in consecinta, Isus vorbeste despre faptul ca cei doi sunt una in sens ontologic. Daca ar fi asa am avea o mare problema deoarece acelasi Isus adauga: "Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca și ei sã fie una în noi...". Asta nu ne face pe noi dumnezei, dupa cum nici afirmatia anterioara nu-l face pe Isus de aceeasi esenta cu Tatal. Observam asadar o intentionalitate vadita de a-l transforma pe Isus in Dumnezeu cu puteri si recunoastere depline, teologie pentru ale carei baze nu avem decat cateva insinuari strecurate mestesugit de cine a avut interesul sa scoata maximul de beneficiu de pe urma prieteniei cu Omul care era, sau care a devenit, Dumnezeu -a se citi apostoli sau teologi de sorginte gnostica tarzie. Poate ca o sa public o postare speciala pentru aceste aspecte ale teologiei trinitatii. Ave si pe curand, ganditorule.
EliminarAm observat ca citezi deseori din cartea lui Flavius Josephus ISTORIA RAZBOIULUI IUDEILOR IMPOTRIVA ROMANILOR. Este o carte pe care si eu o apreciez enorm. Din pacate, nu o am in proprietate personala; te rog frumos cu aceasta ocazie, daca cumva o ai in format electronic, sa mi-o trimiti pe adresa de mail teo_teofil123@yahoo.com.
ResponderEliminarMii de multumiri pentru bunavointa!
Studentule, cartile sunt uneltele prin care avem acces la informatii interesante, ne pot descoperi teorii, confirma ipoteze sau, dimpotriva, ne pot demonta presupunerile sau credintele personale ori de grup. O biblioteca electronica bogata poate servi cautarilor celor care nu se multumesc cu povestile spuse de doua babe toante si un mos senil la biserica. Bine inteles ca o sa ti-o trimit. Nu stiu exact cate limbi domini, insa pentru inceput o sa ti-o trimit in romana. Ave si pe curand.
ResponderEliminar